Se uita la pachetul de Lucky Strike din fata lui.
Mai precis, nici macar nu se uita la el. Doar privea in gol. Pachetul era doar un pretext pentru a-si atinti undeva privirea. Exact ca in trecut.
***
Parul ud ii intra in ochi. Era un Octombrie deosebit de urit. Al primului an al unei Romanii post-comuniste. Se uite la pachetul de tigari americane Lucky Strike din fata lui...Incerca sa lase coniacul prost sa isi joace tentativa de a-l incalzi.
"E mai bine sa te simti cald si ud, decit rece si ud..."
Barul era gol.
El, un golanas ajuns la facultate intr-un oras mare.
Pierdut printre miile de oameni complect straini, cu alte apucaturi, si complect alte obiceiuri.
Curiozitatea initiala se risipise de mult timp deja.
Tipica inghesuiala, mizerie si graba post-decembrista reusise de mult sa il faca sa realizeze veridicitatea unui vechi proverb, care spunea ca schimbarea domnilor e bucuria prostilor.
Coniacul a fost putin, prost si cald.
Simtindu-se in postura unui Adam care trebuie sa isi aleaga o nevasta, se adresa chelneritei decoltate din spatele barului...
"Inca un coniac, te rog frumos!"
Inainte de a apuca chelnerita sa aduca bautura, o matahala in trening se ridica din spatele barului, unde statuse la fereala, invizibil.
"Mai baiatule, dupa accent, noi sintem concitadini...."
***
Se holba cu ciuda la pachetul de tigari.
Realiza ca niciunde nu putea fi in siguranta fata de amintiri.
De oameni nu ii mai pasa.
Sau nu.
In acel moment ii era egal.